Colindul celui fara de tara
de Adrian Paunescu

Unde-ai fi si unde te-ai tot duce
Cât ai fi de rau sau cât de bun,
Ca mai crezi sau nu mai crezi in cruce
Cel mai greu îti este de Craciun.

Când se strâng strainii pe la case
Si aprind lumini în pomii lor,
Ti se face mare frig in oase
Si de tara ti se face dor.

Cumpara-ti un cântec de pe piata
Si-o sa-ti cada nendoios cu tronc,
Si-ai sa-l tii cu tine-ntreaga viata
Imigrant and very tragic song.

Bate vântul, bate dinspre tara,
Sufla-n rani cu sare si pelin,
Bate vântul si te-nchide-afara,
Rudele in vizita nu vin.

Uite, Anul Nou cu dor de casa
Cum e ea, mai buna sau mai rea,
Amintirea-n pace nu te lasa
Pân-la coma in zadar vei bea.

Poti sa tii si doua, trei neveste
Stii prea bine, toti suntem la fel,
Insa tara numai una este
Emigrant atât de singurel.

Mori aici si nimeni nu te-aude
Dar viseaza tot ce-ti e pe plac,
Ca te barbieresti si pleci la rude
Si gasesti pe masa cozonac.

Bate vântul plin de dor de tara
Ti se face dintr-o data rau,
Bate vântul si te-nchide-afara,
Nu stii ce sa faci cu trupul tau.

Nu e mare lucru, stii prea bine
Altii mese mai bogate pot,
Dar un simtamînt e viu in tine
Ca acasa e mai mult ca tot.

Din putinul lor, ai tai vor face
Tot ce pot sa fie fericiti,
Sa petreaca-n liniste si pace
Sa mai râda si sa bea un sprit.

Unde-ai fi si orice-ai fi, batrâne,
Parca dorul salele ti-a frânt,
Si atât din tot îti mai ramâne
Sa te-asezi cu fata la pamânt

Si sa plângi când toti în sarbatoare
Hohotesc de parca te-ar sfida,
Si sa plângi durerea ta ce-a mare
Si sa plângi de dor de tara ta.